Manastirea Capriana si Hincu, Кишинёв

Deşi are o suprafaţă mică, Republica Moldova dispune de un considerabil potenţial turistic.

Manastirea "Hincu" reprezinta unul dintre cele mai interesante monumente in tara noastra frumoasa. Manastirea este situata in Codrii pe malul riului Cogilnic.

Fondatorul mănăstirii este considerat a fi boierul moldovean, serdarul Mihalcea Hâncu. Iniţial mănăstirea Hâncu, cu hramul Preacuvioasei Parascheva, a fost întemeiată ca schit de maici, avînd şi un duhovnic.

Legenda spune ca Hâncu, având nevoie de o armată cât mai mare pentru a-l detrona pe domnul Gheorghe Duca a primit ajutor de la un neam de al său serdarul Apostol Durac, şi mai apoi de la cleherul Sorocean Constantin, căruia îi promisese mâna fiicei sale, dar ea a refuzat să se mărite cu aliatul tatălui său, fugind de la casa părintească şi ascunzindu-se într-o vizuină. Fiica lui Mihalcea Hâncu a petrecut un timp oarecare în peşteră, fiind găsită de vânătorii ce o căutau. Fata a refuzat să părăsească peştera. Atunci a venit la ea chiar tatăl, stolnicul Mihalcea Hâncu, rugând-o să iasă din peşteră. Fiica a acceptat, doar cu condiţia, că va ieşi numai după ce va auzi dangătul clopotelor unei biserici.

Astfel, Mihalcea Hâncu a dat porunca să se construiască o biserică, ulterior aici fiica sa şi-a închinat viaţa în slujba Domnului. Fiica sa Elena s-a călugărit primind numele de Parascheva, ca răspuns de mulţămire şi dorire de mântuire, Mirelui Ceresc – Iisus Hristos.

În urma invaziei tătare în Moldova, a a fost incendiată şi distrusă biserica şi clădirile aferente prin aceasta fiind ruinat complet schitul. În urma acestor groaznice evenimente maicile au fost nevoite să părăsească schitul.

În anul 1784 stareţul mănăstirii Egumenul Varlaam al II-lea construieşte cîteva chilii pentru călugări şi o biserică din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnul”.

În luna septembrie a anului 1949 Mănăstirea Hâncu a fost închisă.

În acest timp, Biserica de Vară a fost transformată în club de distracţii pentru studenţi, iar Biserica de Iarnă – în depozit, au fost dezgropate mormintele călugărilor înmormîntaţi pe teritoriul mănăstirii, au fost furate lucruri de preţ - în deosebi toate crucile preoţilor.

În anul 1992, după o perioadă de 43 de ani în care a fost închisă, Mănăstirea Hâncu îşi reîncepe activitatea.

Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi mănăstiri fondate în Basarabia. Este situată în zona pitorească de Codru, la aproximativ 40 km nord-vest de Chisinau.

E bine stiut ca ansamblul monastic, asa cum ieste astazi, este alcatuit din trei biserici, o casa cu doua etaje, chilii si acareturi.

Prima mentiune documentară a Caprianei este cea din 1420, când într-un hrisov al vremii mănăstirea este menționată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier.

A doua și mult mai importantă mențiune documentară datează din 1429 - un uric prin care Căpriana primește statutul de mănăstire domnească din partea domnului Alexandru cel Bun. În acest act lăcașul sfânt este numit „mănăstirea de la Vâșnovăț unde este egumen Chiprian”

Având statutul mănăstire domnească, așezământul monastic s-a bucurat de grija mai multor domnitori ai Moldovei. Mănăstirea, care a fost construită la început din lemn și a suferit de pe urma năvălirii repetate ale tătarilor sau turcilor. este ctitorul bisericii din piatră cu hramul (1491 – 1496). În 1542 – 1545, domnitorul a hotărât efectuarea unor ample lucrări de restaurare, după cum se consemnează în cronica lui . , născut în zona Lăpușnei, a efectuat noi lucrări de întărire și dezvoltare și a făcut importante donații mănăstirii.

În perioada sovietică, mănăstirea Căpriana, ca de altfel toate lăcașurile de cult din , a avut mult de suferit, averiile fiindu-i trecute în proprietatea statului, pentru ca în anul 1962 ea să fie închisă și devastată.